În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 695 din 12 ocotmbrie 2007 a apărut Ordinul comun nr. 691/1459/288 al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor, al ministrului economiei și finanțelor și al ministrului internelor și reformei administrative pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanța energetică a clădirilor [1].
În ANEXA la Normele metodologice privind performanța energetică a clădirilor [1] este specificat:
„Art. 1. - Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme metodologice, sunt elaborate în aplicarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și reglementează cu privire la:
- a) cerințele de performanță energetică a clădirilor;
- b) auditul energetic și certificatul de performanță energetică a clădirilor;
- c) inspecția energetică a cazanelor, a centralelor termice și a instalațiilor de încălzire;
- d) inspecția energetică a sistemelor de climatizare.
Art. 2. - În cuprinsul prezentelor norme metodologice, prin clădire se înțelege categoriile de clădiri definite la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, inclusiv instalațiile aferente acestora.”
Legea 372/2005, apărută în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144 din 19 decembrie 2005 [2], transpune integral în legislația națională prevederile Directivei nr. 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) L001 din 4 ianuarie 2003, pag. 0065-0071 [3].
În cele ce urmează ne vom ocupa numai de capitolul VIII al acestei legi [2] și anume „Inspecția cazanelor și expertizarea tehnică a centralelor termice și a instalațiilor de încălzire” și, din acest capitol, doar de partea referitoare la inspecția cazanelor.
În majoritatea țărilor europene, la ora actuală nu există obligativitatea verificării periodice a cazanelor - de ex. Estonia (cf. [4] - raport P017 - pag. 2), Franța (cf. [4] - raport P028 - pag. 3), Polonia (cf. [4] - raport P016 - pag. 2), Ungaria (cf. [4] - raport P013 - pag. 3) etc. Capitolul VIII al [3] vine să suplinească această lipsă. Țările Comunității Europene trebuie să introducă în legislația proprie obligativitatea verificării/inspecției periodice a cazanelor.
Dar există și țări în care verificarea cazanelor se făcea anterior apariției [3], iar inspecția se face mult mai riguros decât prevede cap. VIII al Directivei. Aceste țări se conduc în continuare după legislația proprie în ceea ce privește inspecția cazanelor: ex: Austria (cf. [4] - raport P036 - pag. 3), Germania (cf. [4] - raport P021 - pag. 3), Italia (cf. [4] - raport P043 - pag. 5), Spania (cf. [5] - pag. 3) etc.
Austria declară că își va adapta legislația proprie la cea europeană în ceea ce privește inspecția cazanelor numai în cazul în care legislația europeană va deveni mai restrictivă decât cea austriacă (cf. [4] - raport P036 - pag. 3). Italia face inspecția cazanelor tot după legea proprie, 10/1991 etc.
În România, aproape toate prevederile capitolului privind inspecția cazanelor sunt acoperite de [6] și [7]. Condițiile prescripțiilor românești sunt chiar mai stricte decât prevederile [1] / [2] / [3] - de ex., pe langă inspecția energetică se efectuează și verificarea tehnică a cazanelor în ceea ce privește siguranța în funcționare, iar perioadele de timp la care se efectuează acestea sunt mai mici (din doi în doi ani) decât cele prevăzute de [3] (care sunt de la 2 la cinci ani).
Din păcate, România nu a ținut cont de legislația noastră avansată în domeniu și a raportat Comunității Europeane faptul că inspecția cazanelor este acoperită de legea 372 din 2005, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007 (cf. [8] - pag. 2), trecând cu vederea prescripțiile tehnice în vigoare emise de ISCIR, una dintre cele mai vechi instituții europene care se ocupă de proiectarea, funcționarea, exploatarea și siguranța cazanelor. Practic, ne-am înscris în rândul țărilor în care inspecția cazanelor este de-abia la început de drum, retogradându-ne singuri din grupa fruntașă a Austriei, Germaniei, Italiei etc.
Ca amănunt, dacă [3] vorbește despre „boiler inspection“, [2] de semenea despre „inspecția cazanelor”, în [1] a apărut sintagma „inspecția energetică a cazanelor” - aceasta datorându-se, probabil, încercării de a scoate aplicarea legii de sub competența ISCIR.
Dar să vedem ce spun Normele metodologice [1] apărute în Monitorul Oficial:
[1] - „Art. 9. - (1) Procedura de inspecție energetică a cazanelor cuprinde prevederi referitoare la:
- a) identificarea cazanelor prin colectarea de date tehnice referitoare la caracteristicile tehnice, felul combustibilului, puterea minimă și maximă, data fabricației, clasa cazanului, precum și date privind emisiile de CO2 și alte emisii poluante, felul arzătoarelor, modularea puterii arzătoarelor etc.”
Toate aceste date sunt trecute în livretul aparatului (cf. [6] - Anexa D) - caracteristicile tehnice, felul combustibilului, puterea maximă, data fabricației etc. iar măsurătorile sunt reactualizate la VTP/AF din 2 în 2 ani (emisiile de CO2, CO, eficiența energetică etc.).
[1] - „Art. 9. - (1) b) colectarea de date privind: instrucțiuni de exploatare, rapoarte de inspecții anterioare, rapoarte de exploatare, facturi de combustibil, diagrame de funcționare, stabilirea consumului de energie, stabilirea pierderilor de căldură a cazanului etc.”
Primele 3 condiții + pierderile de căldură ale cazanului sunt verificate / determinate tot la VTP/AF.
[1] - „Art. 9. - (1) c) analiza modului de exploatare a cazanului de către personal calificat și/sau autorizat, cu menționarea oricărui caz de nefuncționare.”
Se efectuează la VTP/AF (vezi [7] - pct. 4.2.2.b: “Pentru obținerea autorizației de funcționare, proprietarul/utilizatorul cazanului trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
…
- b) să organizeze activitatea în centrala termică conform nivelului de supraveghere al cazanelor menționat în proiectul de instalare și să prezinte autorizațiile personalului de exploatare (fochiști), dacă este cazul).”
[1] - „Art. 9. - (1) d) verificarea aparatelor de măsură și control, a senzorilor și aparatelor indicatoare ale cazanului, precum și a sistemului de automatizare a funcționării cazanului.”
Toate cele enumerate mai sus sunt verificate la VTP. Dar, pentru ca o persoană să poată efectua verificări la un cazan, aceasta trebuie să fie autorizată ISCIR pentru astfel de activități iar firma al cărei reprezentant este trebuie să fie de asemenea autorizată ISCIR.
Cf. [7] - pct. 1.4.10: „autorizație - document emis de ISCIR-INSPECT prin care se atestă capabilitatea tehnică a unui agent economic de a efectua următoarele activități:
…
- e) activitatea de examinări, verificări și investigații tehnice” asupra cazanelor.
De asemenea, cf. [6] - pct. 1.4.26: „program de verificare a funcțiilor de protecție și reglare automată a aparatului - ansamblu de încercări, specificat într-o procedură proprie a executantului și avizată de ISCIR, care se execută la punerea în funcțiune a aparatului și / sau cu ocazia verificării tehnice periodice a aparatului în scopul evaluării aptitudinii de funcționare în continuare a acestuia în condiții de siguranță. Se verifică funcționarea corectă și eficiența dispozitivelor de protecție și de reglare din sistemul de automatizare al aparatului. Această activitate se poate efectua numai de către un agent economic autorizat de ISCIR”.
De exemplu, electrodul de ionizare este o sondă. Pentru a putea verifica această sondă, trebuie măsurat curentul de ionizare în timpul funcționării cazanului - activitate care nu este permisă decât dacă ești autorizat ISCIR.
Cf. [9] - „Art. 1. - (1) Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Industriei și Resurselor, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecției utilizatorilor și siguranța în funcționare pentru instalațiile, aparatele, componentele, dispozitivele de siguranță și mijloacele de control, prevăzute în anexa nr. 1.”
În anexa nr. 1 a [9] găsim: „A. 1. Cazane de abur, de apă caldă sau fierbinte și similare.”
Cf. [9] - „Art. 3. - (1) d) autorizează, în conformitate cu prevederile prescripțiilor tehnice, capabilitatea agenților economici care repară, controlează prin mijloace distructive și nedistructive, întrețin sau verifică instalații, aparate, componente sau dispozitive de siguranță din domeniul său de activitate.”
Datorită acestor specificări ale legislației, coroborate cu:
[1] - „Art. 7. - (1) Inspecția energetică a cazanelor, a centralelor termice și a instalațiilor de încălzire ale clădirii se efectuează de către experți tehnici atestați, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare, și ale actelor normative subsecvente acesteia, pentru specialitatea instalații termice și ventilare - It.”
rezultă că persoana care efectuează inspecția energetică a cazanelor trebuie să fie autorizată atât cf. prevederilor Legii 10/1995 - expert tehnic It, cât și ISCIR, cu atât mai mult cu cât cf. [2] - „Art. 16. - Inspecția cazanelor și expertizarea tehnică a centralelor termice și a instalațiilor de încălzire se fac conform legislației în vigoare”, iar legislația în vigoare referitoare la cazane este legislația ISCIR.
[1] - „Art. 9. - (1) e) estimarea performanței energetice a cazanelor în momentul inspecției.”
O dată la doi ani trebuie verificată eficiența energetică a cazanelor de către ISCIR-INSPECT IT sau de către agenți economici autorizați de ISCIR-INSPECT IT.
[7] - pct. 4.11: “Verificarea eficienței energetice … se va efectua analiza gazelor de ardere pentru a determina eficiența arderii, temperatura gazelor la coș, tirajul, excesul de aer și noxele emise. Aceste verificări se efectuează cel puțin o dată la doi ani de către ISCIR-INSPECT IT sau de către agenți economici autorizați de ISCIR-INSPECT IT, în baza unei împuterniciri scrise din partea ISCIR-INSPECT IT”.
Procedura de determinare a eficienței energetice a cazanului este dată în [7] - Anexa U.
În principiu, pentru estimarea performanței energetice a unui cazan este nevoie de analizor de gaze de ardere (pentru determinarea pierderilor prin gazele de ardere).
Acest fapt înseamnă ca experții tehnici atestați trebuie să aibă în dotare și analizoare de gaze de ardere (investiție de peste 1.000 Euro).
Dacă, de exemplu, ultima verificare tehnică periodică / autorizare a funcționării a fost efectută în urmă cu un an și nouă luni și expertul tehnic It nu are analizor de gaze de ardere în dotare, va “colecta datele” referitoare la eficiența arderii și emisiile de noxe de la VTP/AF-ul de acum aproape 2 ani și le va lua de bune, deși ele nu vor mai reflecta de loc relitatea - în timp, reglajele efectuate la VTP/AF se modifică, eficiența arderii scăzând. De asemenea, apar depuneri de calcar, zgură etc. în cazan, cu efecte negative asupra randamentului acestuia.
Rezultă că, practic, s-au completat numai niște hârtii, fără nici o valoare. De fapt, au chiar un efect negativ, deoarece cazanul va fi catalogat ca având o eficiență energetică mai mare decât o are în realitate. Astfel, s-a intrat în imperiul formelor fără fond, s-a mai bifat o activitate care consumă energie și bani din partea posesorului cazanului, dar care are efectul egal cu zero!
De asemenea, această inspecție trebuie plătită de către posesorii cazanelor, deoarece nimeni nu face muncă patriotică. Trebuie ținut cont de reticența cu care utilizatorii au privit faptul că trebuie să plătească activitatea de VTP/AF - activitate care practic vine în sprijinul siguranței lor personale și a îmbunătățirii eficienței energetice a cazanului.
O supraverificare a cazanului (care, repetăm, se suprapune peste prevederile [6] și [7], dar fără să fie atât de meticuloasă și eficientă) nu va face decât să sporească nemulțumirea utilizatorilor!
[1] - „Art. 9. - (1) f) recomandări privind posibilitatea de creștere a performanței energetice a cazanelor.”
La VTP/AF, nu numai că se fac recomandări privind posibilitatea de creștere a performanței energetice a cazanului (de exemplu, necesitatea îndepărtării depunerilor de calcar), dar chiar se execută acțiuni de îmbunătățire a acestuia (refacerea reglajelor arzătoarelor, curățarea ventilatoarelor etc.).
În opinia noastră, în [1] - capitolul IV, ar fi trebuit să specifice faptul că inspecția cazanelor este acoperită de [6] și [7]. Eventual s-ar fi putut face câteva completări, dacă chiar se considera că este necesar, ale acestor prescripții (care în momentul de față sunt în curs de îmbunătățire).
De asemenea, România, ținând cont de experiența pe care a căpătat-o în ceea ce privește inspecția cazanelor, s-ar putea implica mai mult în elaborarea prEN 15378-2007 - Heating systems in buildings - Inspection of boilers and heating systems.
Bibliografie:
[1] Ordinul comun nr. 691/1459/288 al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor, al ministrului economiei și finanțelor și al ministrului internelor și reformei administrative pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanța energetică a clădirilor, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 695 din 12 ocotmbrie 2007
[2] Legea nr. 372 din 13 decembrie 2005 privind performanța energetică a clădirilor, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144 din 19 decembrie 2005
[3] Directiva nr. 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) L001 din 4 ianuarie 2003, pag. 0065-0071
[4] Implementation of the Europe an Performance of Buildings Directive - Country reports (september 2007) -
http://www.buildingsplatform.eu/epbd_publication/doc/EPBD_BuPLa_Country%20reports_20070920_p2844.pdf
[5] EPBD buildings platform - Implementation of the EPBD in Spain: Status May 2007 - http://www.buildingsplatform.eu/epbd_publication/doc/P48Spain_p2846.pdf
[6] Prescripția tehnică PT A1-2002 - “Cerințe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoși”, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 674 din 11 septembrie 2002
[7] Prescripția tehnică PT C9-2003 - “Cerințe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, instalarea, exploatarea, verificarea tehnică și repararea cazanelor de apă caldă și a cazanelor de abur de joasă presiune”, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 917 bis din 20 decembrie 2003
[8] EPBD buildings platform - Implementation of the EPBD in Romania: Status August 2006 - http://www.buildingsplatform.eu/epbd_publication/doc/P14Romania_p2580.pdf
[9] Hotărârea de Guvern nr. 1340 din 27 decembrie 2001 privind organizarea și funcționarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 37 din 21 ianuarie 2002